Rabdă, Române, știu că ți-e greu,
Nu-i cine paharul acesta să-l bea!
„România are nevoie de Dumnezeu”
Și Dumnezeu are nevoie de ea!
Câți călăreți și pedestrași n-au venit
Pe pământul acesta de la margini de lume,
Dar sufletul dintre silabe nu l-au clintit,
Purtându-l de-a pururi fericitul tău nume!
Niciun strămoș n-a plecat de acia,
În grâu și în lacrimi, ei sunt peste tot,
Ca o pâine rotundă ne-a fost Dacia,
Rabdă, Române, răspunde: mai pot!
Altor dumnezei să nu le fii slugă,
Celui de pe cruce cât i-a fost de greu!
Să-ți ardă pe buze neclintita Lui Rugă
Către același din veci, Dumnezeu!
Nu uita: România are nevoie de El,
Cum are lumina nevoie de rază,
Somnul de moarte e-atât de mișel
Și totuși Credința din tine e trează...
Miercuri, 3 Decembrie 2025
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu