Un Prunc plângând…

 

„Iar când Irod a văzut că a fost amăgit de magi,

s-a mâniat foarte şi, trimiţând a ucis pe toţi pruncii

care erau în Betleem şi în toate hotarele lui,

de doi ani şi mai în jos, după timpul pe care îl aflase de la magi.”

Ev. Matei 2,16

 

Durerea ta o port cu mine-n grai,

Plânsul Rahelei încă se aude,

Nu-i liniște nici în Egipt și vai,

De peste tot vin zvonuri tot mai crude.

 

Cu Fiul, Cel dumnezeiesc, la sân,

Marie, astăzi unde să mai fugi?

Timpul de-acum e parcă mai hapsân

Și mai viclean Irodul de atunci.

 

Sufletul lui e plin de aguridă,

Cu magii vânzători-vânduți și ei,

Dar pe Iisus nu-i cine să-l ucidă

Zadarnic urlă moartea în mișei...

Duminică, 28 Decembrie 2025

 

Un Prunc plângând la pieptul Maicii Sale

Şi umbrele se tânguie pe văi,

Din Rama se aude glas de jale-

„Rahela, unde sunt copiii tăi?”

 

Copiii de doi ani şi mai în jos,

Precum a fost porunca cea bolnavă,

În fiecare e-un Iisus Hristos

Ucis atunci şi înălţat în slavă!

 

Cel ce voia smerit să I se-nchine

Cu gândul-şarpe încolăcit la sân,

Azi se întreabă sufletul din mine-

El, peste care vânturi e stăpân?

………………………………..

Din Rama se aude glas de jale,

Cu ochii-n lacrimi, Doamne, Tu asculți,

Un Prunc dormind la pieptul Maicii Sale

Și soarele se tânguie pe Munți…

 

Nicolae Nicoară-Horia