6
Aprilie 2020
Mi-e dor de noi, ca apei de izvor,
Precum i-e dor luminii de
o rază
Și brațele cuvintelor mă
dor
Strângându-te-n Poem,
iubire trează!
Mi-e dor de noi și tu
mi-ai înțeles
Tot aerul înmiresmat ce
vine
Când îl respiri din
fiecare vers
Pe care-l scriu cu gândul
lângă tine;
Aș vrea să merg pe
munte, împreună
Acolo sus, pe Muntele cel
viu
Întotdeauna dragostea
ne-adună,
Mi-e dor de noi și Dorul
nu-i târziu...
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu