Se scaldă luna-n râu ca o
fecioară,
Vântul pe deasupra singur
trece,
Crește noaptea, cea mai din
afară
Și aerul de-acum e tot mai
rece...
Creste noaptea, cine e de
vină?
Vino din devreme mai aproape,
Între noi sunt muguri de
lumină,
Nu-i auzi cum gânguresc sub
pleoape?
Ne picură în suflete Înaltul,
Somnul să ne fure nu mai vrea,
Crește noaptea, precum
aluatul,
Hai să facem tăiței din ea...
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu