30
Martie 2020
„Ești om bătrân”
și dacă nu îmi pasă,
Scrie-n Ordonanța
de Urgență,
Am două ore, restul
stau în casă
Și nu cer de la
nimenea...clemență!
Dacă-mi ajung? Să
nu mă întrebați,
Între aceste două
paranteze
Îmi cumpăr pâine,
lapte și cârnați
Cu schimbătorul
maxim de viteze.
Trec alții, să tot
treacă pe sub geam,
Plimbându-și,
poate-anapoda, galoșii,
Tot Satul știe-acum
ce vârstă am,
Și dintre toți,
desigur pârâcioșii...
Întotdeauna am fost
„necuminte”,
„Ești om bătrân!”
Ce mi-a fost dat s-aud!
Mă uit în buletin
și actul minte,
Șaizeci și opt de
ani, ce timp zălud!
Nicolae
Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu