Sâmbătă,
27 Iunie
2020
Legat
precum Ulise de catarg,
De
viața asta, n-am trăit degeaba,
Nu
i-am înțeles pe cei ce sparg
Cu-atâta
ură săvârșindu-și treaba!
Aceasta
este starea lor de bine,
Nu
au prezent, trecut, nici viitor,
Nimic
din tot ce-i sfânt nu le convine,
Când
„spurcăciunea” e menirea lor...
Ei
poartă doar Apocalipsa-n minte
Și-acum
îi vad lucrând în jurul meu,
Pătrunși
de râvnă-n fapte și-n cuvinte
L-ar
demola chiar și pe Dumnezeu
Și-n
locul Lui ce vor să pună oare?
Ce
vor să pun-n loc din tot ce sparg?
Precum
Ulise rătăcind pe Mare
Mă
simt legat cu funii de catarg...
Nicolae
Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu