Cântec necăjt...

Joi, 4 Iunie 2020

Vreau să schimbe lumea sluții,

Să facă din ea...nimica,

Zilnic scormonind soluții:

Frigul, foametea și frica,

Dezbinarea dintre oameni

Și pe-Adam de Dumnezeu,

Cât e de ușor să semeni,

Poate să culegi e greu!

Îmi aud prin somn părinții

Cum oftează-n cerul lor,

Din icoanele lor sfinții,

Apa plânsă din izvor

Și în sufletul din mine,

Ca un seismograf pus,

Simt cutremurul ce vine

Din adânc și până sus,

Simt cutremurul acel'

Când pe cruce și-a dat Duhul

Fără vină, blândul Miel

Și s-a despicat văzduhul...

De sub tălpi se surpă Calea

Înainte și înapoi,

Azi Te rog, cu toată jalea:

Doamne-ndură-te de noi!

Nicolae Nicoară-Horia