9
Iunie 2020
Te
întreb plin de durere, suflete, nu te cutremuri,
De-ar
fi trăit Eminescu astăzi în aceste vremuri
Nu
l-ar fi legat dușmanii de cuvântul care-l spun?
Pentru
ei era desigur, mult mai rău și mai nebun!
-Restituiri-
Emin învață iar
să moară
Și Veronica-i dă
curaj,
El vine-n fiecare
vară
Cu sufletul desculț
la Blaj...
În ciuda vremilor
șovine
Și-atâtor piedici
câte sunt,
El vine-ntotdeauna,
vine
Dinspre Moldova ca
un sfânt;
E Iunie, un singur
Dor
I-a mai rămas din
câte-au fost:
Lăsați-mă de-acum
să mor,
Nici dorul nu mai
are rost...
Pe unde trece ca o
rază
Tot aerul din jurul
lui
Și gândul meu
de-acum oftează,
Nu-i moarte să-l
cuprindă, nu-i!
Emin învață iar
să moară
Și amiroase-a flori
de tei,
Vă-ntreb și eu, a
câta oară
Cu el deodată:
moartea, ce-i?
Nicolae
Nicoară-Horia
Grafica: Mihai
Catruna
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu