PRISLOP...

„Răutatea a înfrânt pe Dumnezeul Iubirii,

dar se va înfrânge de Dumnezeul Judecății. ”

ARSENIE BOCA

 

Sunt locuri pe pământ stăpânite de duh,

Începând cu locul nașterii tale,

Altele sunt pline de năduh

Și acestea mi-au ieșit în cale...

 

Aici, în cuvinte, nu doare tăcerea,

Mut de sfințenie stai și te miri

Cum ți se umple de pace Vederea,

Și Aerul e altfel pe care-l respiri!

 

Orice durere e-nfrântă în tine,

Cum a fost moartea pe cruce învinsă

Și simți Învierea pretutindeni cum vine

Cu o dragoste sfântă și necuprinsă...

 

La Prislop și prin alte locuri din lume,

Oriunde te poartă pașii pe cale,

Dumnezeul popoarelor ne-a lăsat anume

Să vedem urmele trecerii Sale...

                 ***

Am fost și eu acolo, la Prislop

Și-n alte vremuri l-am simțit aproape,

Se-oprise parcă Timpul din galop,

Cu Veșnicia murmurând sub pleoape

 

Am fost și eu acolo sub văzduh,

Am fost și eu lângă mormântul viu,

Fiorul sfânt ce mi-a rămas în Duh

Nu voi putea vreodată să-l descriu!

 

Acolo L-am simțit pe Dumnezeu,

Cum Dragoste și Liniște împarte,

Vor spune unii, cum au spus mereu,

Că moartea nu unește, ci desparte!

 

Ce verde crud! Nimic nu se usucă

Și orice floare știe să se frângă,

Acei ce simt chemarea să se ducă

La Mănăstire, la Prislop să plângă

 

Lângă Mormântul unui Sfânt Român

Și să-i asculte inima cum bate

Și-acum când scriu, cuvânt după cuvânt

Fiorul sfânt îl simt cum mă străbate;

 

Un tainic și dumnezeiesc parfum

Îmi umple iar ființa mea întreagă,

Ce Aer, Doamne! Parcă-l văd și-acum

Când îl respir ca pe-o minune dragă...

 

Nicolae Nicoară-Horia